Debate #8: Imparatul Mustelor, Battle Royale sau Hunger Games

Pregatiti-va pentru o postare luuuunga ca o zi de post!

Sper sa nu va plictisesc cu ea😉

~~~***~~~***~~~***~~~

Tot petrecand timp pe youtube si ascultand coloana sonora din Jocurile Foamei am vazut multa lume comparand cartea cu filmul japonez Battle Royale si sustinand ca Suzanne Collins a copiat ideea din Battle Royale si a transformat-o intr-o carte. Nestiind ce este defapt Battle Royale si cu ce mancare de peste se mananca am dat un search mic pe google si pe wikipedia si am aflat urmatoarele.

„Battle Royale is a high-octane thriller about senseless youth violence, and one of Japan’s bestselling – and most controversial – novels. As part of a ruthless program by the totalitarian government, a group of high school students are taken to a small isolated island with a map, food, and various weapons. Forced to wear special collars that explode when thy break a rule, they must fight each other for three days until only one remains.” ( descrierea cartii )

„In the future, the Japanese government captures a class of ninth-grade students and forces them to kill each other under the revolutionary „Battle Royale” act.” ( descrierea filmului )

Romanul Battle Royale a fost publicat in 1999, iar filmul a aparut in 2000. Fiind extrem de controversat si extrem de violent, Battle Royale a fost interzis in foarte multe tari.

~~~***~~~***~~~***~~~

Bun, deci cam asta ar fi descrierea lui Battle Royale. Sincera sa fiu, sunt destul de mare fan al culturii asiatice, al filmelor, romanelor si anime-urilor japoneze, dar nu am auzit de Battle Royale. Foarte multa lume este ofensata de faptul ca Suzanne Collins a spus ca habar nu avea de Battle Royale cand a scris „Jocurile Foamei.” Sincera sa fiu, eu o cred. La o adica multa lume a venit cu o idee similara fara a stii ca altcineva a pus-o deja in practica. De exemplu, in matematica exista o faimoasa inegalitate numita, inegalitatea Cauchy-Bunyakovsky-Schwartz care a primit acest nume pentru simplul motiv ca trei matematicieni diferiti, din trei tari diferite au enuntat-o fara a avea idee unul de celalalt ( in anii 1821, 1859 si 1888 ).

Este oare chiar atat de greu de crezut ca Suzanne nu a avut idee de Battle Royale? Pana la urma, nici in Battle Royale ideea nu este originala, avand la origine istoria gladiatorilor Romani si spun eu, romanul „Imparatul Mustelor” ( dar voi ajunge acolo mai tarziu. ) Vorbind despre trilogia ei, Collins a mentionat ca schimba posturile de televiziune si imediat dupa un reality show de genul „Survivor” a vazut un documentar despre tineri morti in Iraq.

Unii spun ca este vinovata ca nu a studiat problema indeajuns si nu a verificat sa vada daca exista ceva cu continut similar. Dar, haideti sa fim seriosi, ce ar fi trebuit sa faca? Sa caute sa vada daca exista o carte/film de care habar nu avea si sa citeasca acea carte pentru a vedea daca ideea ei este similara? La o adica ce trebuie sa faca autorii mai nou: sa citeasca toate cartile aparute intre anul X si prezent pentru a verifica originalitatea ideii lor? Este imposibil, fara sa mai vorbim ca ideea cartilor, la baza, nu este originala.

~~~***~~~***~~~***~~~

Asemanari si deosebiri

Localizarea actiunii si premiza: Sa incepem cu inceputul. Actiunea Battle Royale are loc intr-un viitor apropiat al Japoniei. In Battle Royale, scopul Actului BR este sa sperie generatiile din ce in ce mai violente de tineri datorita carora economia a clacat, iar natiunea a ajuns in colaps economic. Actul Battle Royale este tinut secret si prezentat natiunii ca un act al Armatei, deci lumea nu stie defapt care este rolul sau.

In „Jocurile Foamei” actiunea are loc intr-un viitor postapocaliptic, unde tot ce a mai ramas din civilizatia curenta este Panem-ul ( localizat pe teritoriul Americii curente ). Spre deosebire de Battle Royale, Jocurile sunt cunoscute lumii intregi si sunt utilizate de un guvern totalitarian pentru a asupri populatia si a instala frica in sangele oamenilor pentru a preveni eventuale revolte.

Desi, ideea de baza este similara – ideea instalarii fricii in randul poporului – amplasarea actiunii este complet diferita, iar motivele nu au nicio legatura unul cu celalalt.

Tehnologia: In Battle Royale motivul pentru care copiii incep sa se lupte intre ei este faptul ca au un colier exploziv la gat care le poate curma viata oricand daca nu joaca dupa regulile date. Ei sunt lasati pe o insula pustie, iar tehnologia folosita este similara tehnologiei folosite la ora actuala.

In Jocurile Foamei tehnologia este mult mai avansata si pentru fiecare joc in parte este creata o anumita arena. Cei care controleaza jocurile pot dezlantui diverse fenomene naturale, dar si lucruri iesite din comun cum ar fi mingi de foc, bariere de energie, bariere invizibile si mutatii.

Cu toate acestea, motivul este similar in ambele cazuri: silirea participantilor din „arene” sa se omoare intre ei si ranirea uneori grava, alteori mai putin grava, a participantilor.

Participantii: Deosebirea de baza intre Battle Royale si Jocurile Foamei sunt chiar participantii. In cazul primului avem de-a face cu o clasa intreaga de elevi de liceu care nu stiu la ce sa se astepte. Ei sunt drogati in timpul unei, asa percepute, excursii cu autobuzul si se trezesc pe o insula pustie unde li se da o arma in mana si li se spune sa se omoare intre ei. Ei nu au timp sa se antreneze inainte, uneori nici nu stiu sa manuiasca armele respective. Mai mult, sunt prieteni, colegi, cunostinte, iar trauma emotionala este cu atat mai mare. Colierul exploziv ce le este pus la gat ii duce pe unii la disperare, ceea ce ii face sa devina paranoici sau chiar sa se sinucida. Totul este in final o dezlantuire aproape animalica unde numai instinctele ii ghideaza.

In „Jocurile Foamei” participantii stiu ca urmeaza sa moara, ba chiar unii chiar se ofera voluntari pentru macel. Au timp sa se antreneze, stiu ca odata ajunsi in arena au la dispozitie „x” minute sa faca aliante, sa faca rost de arme si de un rucsac cu strictul necesar si apoi sa fuga sau sa stea si sa lupte.  Ei sunt constienti ce implica „Jocurile Foamei”, deoarece in fiecare an vizioneaza editia respectiva a Jocurilor. Mai mult, in Panem, se stie clar ce sunt jocurile, intrucat sunt prezentate la televizor si nu ascunse sub pretextul unui program militar.

Violenta: Citesti despre copii care se omoara intre ei, nu?! Normal ca sunt violenta amandoua ( nici nu ma voi referi la simulacrul acela de film PG-12 care este „Hunger Games” ), insa daca „Jocurile Foamei” este dura, atunci Battle Royale, este dura, sageroasa si al naibii de violenta. Niciuna din carti, iar in cazul Battle Royale si filmul, nu este pentru cei slabi de inger sau care isi pot imagina foarte bine ceea ce citesc in carte.

~~~***~~~***~~~***~~~

Concluzia Mea

Da, au idei si elemente similare. Am vazut pe cineva plangandu-se ca atat Battle Royale cat si Jocurile Foamei au o scena in care personajele principale comunica prin mesaje de foc si fum, dar si cu ajutorul pasarilor. Poate fi o coincidenta acest lucru tinand cont ca oamenii au folosit semnale de foc si fum din cele mai vechi timpuri. Nu este ca si cand indienii aveau telefoane mobile. Acelasi lucru este valabil si pentru pasarile care au fost folosite ca mesageri inca de pe vremuri. Mai mult, abilitatea de a imita a unor pasari ne este cunoscuta si noua. Tinand cont de toate acestea, nu mi se pare corect sa se spuna ca „Jocurile Foamei” a copiat „Battle Royale” mai ales tinand cont ca persoanele care spun acest lucru, in mare parte din cazuri nu au vazut decat filmul si nu au citit cartile.

Acum, vedeti in titlu ca am scris si „Imparatul Mustelor”. Probabil de cateva minute incoace va tot intrebati cand o sa ajung si la subiect. Pentru cei care nu stiu, „Imparatul Mustelor” este un roman scris de William Golding care a castigat premiul Novel. Sinopsisul cartii suna in felul urmator:

„Un grup de copii scapa cu viata din catastrofa prabusirii unui avion si incearca sa supravietuiasca pe o insula pustie din mijlocul Pacificului. Insa ceea ce ar putea fi aventura vietii lor, o noua robinsoniada departe de adulti si de regulile acestora, se transforma intr-un cosmar ucigator de vise: ura ia locul inocentei si crima se instapaneste peste o lume care-si rataceste busola. O parabola de o forta incredibila care ne ofera un raspuns deopotriva crud si realist la intrbarea: este libertatea absoluta calea spre paradis?”

Ideea romanului „Imparatul Mustelor” este aceea ca atunci cand frica si paranoia pun stapanire pe noi, nici macar inocenta copiilor nu supravietuieste. In acest roman avem de-a face cu un grup de copii care nu sunt obligati sa se omoare intre ei. Ba chiar, ei au posibilitatea sa convietuiasca in pace pana sunt salvati. Reusesc sa isi creeze un adapost, sa vaneze, sa se intretina singuri. Insa, in momentul in care conflictul si pericolul necunoscutului, al unui „monstru” care sta la panda sa ii omoare apar, acesti copii se dezumanizeaza, iar unii din ei cad prada instinctului animalic si devin criminali, in timp ce altii isi pastreaza ratiunea si incearca sa se salveze.

De ce mentionez aceasta carte? Sunt convinsa ca atat Battle Royale, cat si „Jocurile Foamei” au avut la baza, direct sau indirect aceasta carte. Influentele sunt cu atat mai prezente in „Battle Royale” unde acei copii au posibilitatea sa spuna „Nu, eu nu vreau sa lupt.” Lumea nu stie de program, familiile lor nu sunt in pericol datorita razvratirii lor, singurul lucru care este in joc este propria lor viata care oricum, in 99% din cazuri va fi curmata. Asa ca, de ce sa nu zica: NU!? Apare frica, dar si aroganta, ideea ca poate, poate el sau ea va fi acela, singurul, care va supravietui asa ca prefera sa isi piarda umanitatea si sa supravietuiasca, decat sa spuna nu si sa moara. Intr-un fel vedem opusul acestei idei si in „Jocurile Foamei” in cazul lui Foxface care refuza sa omoare pe altcineva si reuseste sa isi pastreze logica intr-o lume a instinctului animalic, a foametei si a fricii – asemeni personajului principal din „Imparatul Mustelor”. Ea se razvrateste in propriul ei fel, iar asemeni lui Peeta reuseste sa supravietuiasca, fara a avea o moarte pe constiinta.

~~~***~~~***~~~***~~~***~~~

Cred ca am vorbit destul asa ca urmeaza sa va intreb pe voi acum – in caz ca ati avut rabdare sa citi toata palavrageala mea – ce parere aveti? Este „Hunger Games” o copie a lui Battle Royale? Este romanul inspirat din alte opere precum „Imparatul Mustelor” sau din istorie, din luptele cu gladiatori? Astept parerea voastra.


3 thoughts on “Debate #8: Imparatul Mustelor, Battle Royale sau Hunger Games

  1. Interesanta dezbatere, sincera sa fiu cred ca „Imparatul Mustelor” a stat la baza amandurora si chiar daca Suzanne Collins s-a inspirat din „Battle Royale”, a facut o treaba a naibii de buna cu „Jocurile Foamei”, trilogie ce a devenit cunoscuta international.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s