Recenzie: Oldsoul

Oldsoul„Jason Gouvas doesn’t want to believe he has special abilities or that he’s an Oldsoul– a vessel for the souls of people who have passed away, but the dead girl in his mind can be very persuasive.

Her name is Erin, and through her Jason is able to access the knowledge and skills of the souls within him. And with a group of power-hungry immortals bent on destroying the Oldsouls and overthrowing humanity, he’s going to need them all.”

Mic rezumat: Jason este un politist tanar de 18 ani care are ghinionul sa fie prins, impreuna cu partenerul sau, de unii dintre cei mai importanti capi mafioti din oras. Insa, in momentul in care este salvat in mod miraculos de calugari si ascuns intr-o vale ascunsa din Buthan, Jason nu stie daca sa se bucure ca este in viata sau sa fuga cat il tin picioarele; mai mult, i se aduce la cunostinta ca in interiorul sau traiesc sute de suflete cu care poate vorbi si care il pot indruma.

Citate: „What you see before you is your soul lineage. Each of the souls who reside within you is here before you, beginning with a rather famous person. Erin tells me you studied Rome in school […] Marcus Ulpius Nerva Traianus.”

Parerea mea: Oldsoul mi-a atras atentia prin descrierea absolut geniala! Sincer vorbind, cat de tare ar fi sa ai o groaza de suflete in interiorul tau si ele sa iti imprumute abilitatile lor! Acum ca am citit cartea, inca sunt incantata, dar am o micuta nemultumire. Vom ajunge la ea mai tarziu. In primul rand, trebuie sa spun ca Oldsoul ar fi un roman perfect pentru a fi ecranizat intr-un film de actiune. Are de toate incepand cu lupte, arte martiale, un suflet de samurai si unul de ninja, aruncatoare de rachete, explozii, etc. Mai mult, societatea si lumea create de Dan Haring sunt unice si au o doza de misticism care atrage si te tine in priza pana la sfarsitul romanului. Desi incepe mai lent, pe masura ce dai paginile „Oldsoul” devine din ce in ce mai alerta, culminand de-a dreptul exploziv.

Personajele, vazut prin ochii lui Jason, au fost conturate destul de puternic si a fost posibil sa rezonez usor cu ele. Erin este probabil cel mai interesant personaj, chiar inainte de Jason, fiind o fost pictorita care a murit foarte tanara si acum are rol de spion, observator, prieten si sfatuitor pentru Jason. Mickey, prietenul lui Jason, aduce umorul necesar in lectura, iar Mela este acolo pentru romance-ul usor din roman.

Mi-ar fi placut totusi sa fie mai bine definit personajul negativ. Aflam de el aproape de sfarsitul cartii si nu este suficient sa conectezi bine cu el. Nu numai cititorul, dar si personajele sunt confuze impotriva cui trebuie sa lupte asa ca in momentul cand are in sfarsit loc batalia finala, importanta ei scade putin din acest motiv.

Nota mea: 4.5/5


7 gânduri despre “Recenzie: Oldsoul

  1. mie sincer nu imi spune nimic probabil ca nu e genul meu ..da stiu multi vor spune de unde stii ca nu e genul tau o carte daca nici macar nu ai incercat sa o citesti ..simplu intre mine si carte trebuie sa existe o legatura , o atractie ..o chemarea ..daca nu e ,,nu e nici dorinta ..

  2. Sună foarte interesant. Mi-ar plăcea şi mie să o citesc. Poate totuşi reuşesc să dau de ea în format electronic.
    Oricum, drăguţă recenzia. Ideea e într-adevăr genială. Gr, de ce atât de multe cărţi bune nu au apărut încă?!

Lasă un răspuns către saravis Anulează răspunsul